Bali e o adevarata ”explozie” de locuri fantastice si de evenimente pe care, vazandu-le la fata locului, ai tendinta de a le cataloga drept ”neobisnuite”. Este meritul uriasei bogatii culturale ale acestei insule indoneziene care vibreaza prin traditii si obiceiuri care mai de care mai frumoase sau mai… bizare. Multe dintre acestea isi trag obarsia din religia de baza a locurilor, larg cunoscuta drept ”hinduismul balinez”. Pe langa ritualuri si ceremonii care au loc aproape in fiecare zi, de la cea mai mica gospodarie pana la marile temple ce impanzesc insula, exista diverse aspecte culturale care vizeaza obiecte si locuri si care in mod cert iti vor atrage atentia si iti vor gadila curiozitatea. Mai jos incercam sa explicam cateva dintre acestea.
Prajinile Penjor
Cele mai festive scene de pe insula se invart in jurul zilelor sfinte de Galungan si Kuningan, cand aproape toate strazile din Bali sunt impanzite de prajini de bambus, decorate cu ornamente din frunze de cocotier. Indoite in mod natural la varf, aceste prajini sunt impodobite cu rezultatele recoltelor din Baliul agricol, de la pungi de orez la fructe, nuci de cocos, s.a.m.d. Fiecare familie ridica o astfel de prajina in fata gospodariei proprii dar si pe marginea drumurilor, rezultatul transformand soseaua intr-una plina de arcade ce par desprinse din alt taram. In plus, fiind un gest de gratitudine pentru roadele pamantului, un penjor pe perioada Galunganului simbolizeaza totodata si un triumf al binelui (dharma) asupra raului (adharma). Dincolo de Galungan, penjorul serveste ca obiect ornamental in timpul ceremoniilor religioase, fie ca e vorba de o nunta, de un act artistic sau de alta ocazie ce presupune o festivitate.
Sicriele in forma de turn
Inmormantarile sunt festivitati memorabile in Bali, fiind numite ngaben sau pelebon si presupunand manifestari galagioase si festive, completate de procesiuni si de muzici ritmice, pe drumul spre rug. Sicriele fac si ele obiectul atractiei, fiind ornate si dispuse intr-un soi de turn / piramida, in functie de clasa sociala a decedatului. Membrii familiei regale au sicrie in forma de pagoda, cat mai inalte (pot atinge si 10 metri inaltime), meticulos construite de artizani rurali si decorate cu flori, masti de lemn si ornamente colorate din hartie. Procesiunile funerare pot lua forma unor spectacole de proportii epice, cu momentul arderii anuntat cu luni inainte, cu spectatori veniti inclusiv din strainatate. Trupul infasurat in panze albe e mutat cu atentie din casa de veghe in sicriul care apoi e transportat pe toate strazile satului intr-o procesiune imensa. Intr-un final, rugul in flacari va transforma totul in cenusa.
Gigantii zburatori
Sezonul vantos in Bali apare atunci cand cerul albastru e impanzit cu giganti care plutesc in aer. Sau invers. Acestia sunt cunoscuti sub numele layangan sau layang-layang si ei dau startul festivalului Zmeelor Balineze, datele acestuia fiind confirmate in ultima clipa, in functie de conditiile meteo. Daca se intampla sa fii in Bali in aceasta perioada a anului, vei vedea ca fiecare copil din satele balineze lanseaza un zmeu, oferind un spectacol aerian incredibil de frumos. Zmeele din Bali reprezinta o adevarata afacere, care se invarte in jurul acestui festival ce se desfasoara in fiecare an. Zmeele uriase sunt transportate cu camioane si deseori acestea necesita escorte, pentru a nu fi furate. Lansarea unui zmeu in aer este un eveniment in sine, fiind acompaniata de sunete de gamelan iar cele mai frumoase si mai elegante creatii sunt premiate.
Paradele gigantilor
Un alt lucru neobisnuit pe care il vei intalni pe strazile din Bali este parada ce are loc in jurul sarbatorilor de An Nou Saka. Odata cu sosirea acestuia, totul este absolut inchis pe insula, pentru o zi, iar sarbatoarea presupune focuri de artificii, torte si o parada in care defileaza uriasi din carton, cu figuri monstruoase. Acestia sunt denumiti ogoh-ogoh si, precum zmeele balineze, sunt creatiile tinerilor artizani locali, unele care devin din ce in ce mai creative si mai sofisticate, odata cu trecerea anilor. Aceste grupuri de tineri discuta idei, strang fonduri si isi concep creatiile de la zero, folosindu-se de rame de bambus, pe care adauga tot felul de elemente artistice. Ceea ce vizitatorii gasesc greu de inteles este faptul ca, dupa ce se termina paradele, gigantii sunt pur si simplu pusi pe foc. In fapt, acestia sunt reprezentari ale unor demoni iar arderea lor semnifica eliminarea puterilor demonice si pregatirea zilelor linistite ce urmeaza sa vina.
Sporturile sangeroase
In ciuda problemelor de natura legala si a diverselor critici care se abat asupra acestui subiect, Bali ramane unul dintre locurile in care au loc lupte de cocosi. Pariurile isi fac inevitabil aparitia in jurul acestora iar ele sunt marcate inclusiv de ritualuri care presupun varsarea de sange – in special din partea cocosului care pierde lupta. In fapt, vorbim despre o traditie foarte veche a luptelor de cocosi, cunoscuta sub numele de tajen, una care dateaza de secole si care nu este altceva decat o forma de purificare prin intermediul sacrificiului de animale. Aceasta se numeste tabuh rah sau ”oferirea de sange” si precede, de regula, fiecare festival ce are loc in cadrul templelor. E vorba si de sange omenesc? Ei bine, in loc de cocosi care se bat, tinerii din satul Tenganan, aflat la cativa kilometri de Candidasa, se urca pe o platforma de lemn, ridicata la cativa metri inaltime, si se infrunta folosind frunze ascutite de pandan si scuturi de ratan. Rezultatul e lesne de prevazut: multi dintre acesti gladiatori sfarsesc prin a avea trupul brazdat de rani din care sangele curge in valuri, chiar daca, aparent, pe chipurile lor nu exista urme de durere. Aceste incaierari… amicale, cunoscute sub numele de perang pandan, au loc in timpul celei de-a cincea nopti cu luna plina din calendarul Tenganan.
Portul popular balinez
Portul traditional balinez este colorat si unic in felul sau, fiind purtat in special pe perioada ceremoniilor religioase sau a evenimentelor sociale. Costumele barbatesti includ un fel de turban care se pune pe cap, denumit udeng sau destar, care se impatureste dintr-o singura piesa patrata de tip batic, ce se innoada cu maiestrie in partea din fata, acest nod simbolizand lingamul masculin. Ca sa creezi udeng-ul e nevoie de o mare dexteritate, asa ca baietii incep sa practice acest ”sport” de la varste fragede. Pe de alta parte, sarong-urile sunt panze care se infasoara in jurul taliei, acompaniate de un saput, care completeaza vesmantul masculin. Pentru doamne, capul e impodobit cu agrafe in forma de flori de aur sau de argint fals, numite sanggul, foarte elaborate daca e vorba de ritualul de nunta sau inmormantare, cand apar si coroane de flori aurite, denumite gelung mas. Vesmintele brodate, cu maneci lungi, se numesc kebaya si au tot felul de modele, culori si stiluri, toate fiind stranse pe corp. sarongul difera de cel masculin, fiind strans in jurul taliei cu o cingatoare. Daca iei parte la o procesiune sau la o ceremonie religioasa, nu uita sa admiri portul popular balinez, care e un spectacol in sine.
Vezi aici ofertele noastre pentru Bali.
